Adoptarea unui stil de viață corect șiacordarea de atenție simptomelor insuficienței cardiace și evoluției acestora prin conștientizarea și participarea deplină a pacientului pot limita daunele și evoluția bolii. Unele informații și sfaturi sunt prezentate mai jos.
Feriți-vă de simptomele insuficienței cardiace
Mai jos sunt prezentate câteva simptome care nu ar trebui niciodată subestimate[1].
Durere toracică persistentă (angină) care se manifestă prin apăsare, durere ascuțită sau arsură. Acesta este un simptom care trebuie întotdeauna luat cu cea mai mare seriozitate, deoarece poate anunța un atac de cord sau, în caz contrar, o deteriorare rapidă a funcției cardiace. Este imperativ să vă odihniți imediat și să solicitați ajutor.
Dificultatede respirație: „Dificultatea de respirație” este destul de frecventă în rândul bolnavilor de insuficiență cardiacă. Aceasta se resimte mai ales noaptea, când se stă culcat, și este cauzată de afluxul de lichid în plămâni.
Oboseala, astenia abundentă sau lipsa de energie, cunoscute și sub numele de oboseală cardiacă și oboseală, sunt adesea raportate împreună cu scurtarea respirației. În orice caz, în prezența acestor simptome sau dacă acestea se agravează, este esențial să consultați imediat un medic.
Uscăciunea gurii, senzația de somnolență și dificultatea de a dormi sunt simptome nespecifice, dar frecvente, care trebuie raportate medicului mai ales dacă devin mai intense.
Creșterea greutății corporale în ultimele două săptămâni însoțită de o diureză redusă: aceasta poate fi legată de acumularea de lichide și o manifestare a declanșării insuficienței cardiace.
Prezența apneei în somn: acesta este un simptom predictiv al bolilor cardiovasculare în general și trebuie discutat cu medicul.
Leșin și amețeli. Reducerea marcată a fluxului sanguin către creier, cauzată de eficiența scăzută a pompei cardiace, poate duce la o senzație de leșin. Dacă apare leșinul, intervenția medicală de urgență este esențială.
Mai puțin îngrijorătoare sunt amețelile: adesea resimțite atunci când cineva se ridică brusc, ele pot fi cauzate de o scădere bruscă și tranzitorie a tensiunii arteriale, nu de puține ori asociată cu medicamentele (antihipertensive și diuretice) pe care cineva le ia în mod obișnuit. Este recomandabil să vă ridicați încet după repaus la pat, stând întotdeauna pe marginea patului timp de câteva minute.
Senzație de ceață mentală. Mai ales la persoanele în vârstă, oxigenarea deficitară a creierului poate induce și o capacitate redusă de concentrare până la confuzie mentală.
Nici simptomele psihologice[3] nu trebuie subestimate: sentimentul de îngrijorare, tristețe, nervozitate și iritabilitate. Aceste simptome ar trebui, de asemenea, raportate medicului care va ști cum să le trateze pentru a îmbunătăți calitatea vieții
Învățați să „ascultați” mesajele corpului dumneavoastră: atunci când simțiți că vă confruntați cu un semnal de alarmă, cum ar fi, de exemplu, oboseala progresivă și incapacitatea de a desfășura activitățile fizice obișnuite, este recomandabil să discutați cu medicul dumneavoastră: adesea este vorba doar de ajustarea măsurilor preventive, de modificarea dozei de medicamente sau de adoptarea anumitor măsuri privind stilul de viață. Uneori,însă, acestea sunt semne care anunță o criză acută de decompensare și fac necesare măsuri urgente.
Stilul de viață și activitatea fizică
Adoptarea unui stil de viață mai sănătos și a unor obiceiuri alimentare corecte, fără a uita de activitatea fizică, este un adevărat panaceu pentru pacienții cu insuficiență cardiacă. Desigur, trebuie să se țină cont întotdeauna de[4]:
Renunțarea la fumat
Fumatul, prin reducerea periculoasă a oxigenării sângelui, este un dușman declarat al inimii: o obligă să lucreze mai mult și provoacă îngustarea și deteriorarea progresivă a arterelor. Pentru cei care suferă de insuficiență cardiacă, acesta trebuie interzis fără întârziere.
Controlul zilnic al greutății: este întotdeauna recomandat în cazul pacientului cu insuficiență cardiacă.
O creștere sau pierdere bruscă în greutate poate fi un semn că insuficiența cardiacă progresează. Este o bună practică să vă cântăriți la aceeași oră în fiecare dimineață, de preferință înainte de micul dejun și după urinare. Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați cel puțin 1 kg și jumătate într-o singură zi, 2 sau 3 kg într-o săptămână sau orice vi s-a spus să raportați (4).
Monitorizarea aportului zilnic de lichide
În insuficiența cardiacă există retenție cronică de lichide. Prin urmare, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să vă limitați aportul de lichide. În medie, cantitatea de lichide care poate fi ingerată zilnic variază de la 1,5 la 2 litri (5). Fluidele includ nu numai apa și orice alte băuturi, ci și alimentele cu un conținut ridicat de apă, cum ar fi înghețata, iaurtul și fructele. Un aport adecvat de lichide este, de asemenea, necesar pentru a echilibra utilizarea diureticelor (medicamente pentru a urina mai mult).
Este recomandabil să întrebați medicul dumneavoastră despre cantitatea de lichide pe care ar trebui să o luați în fiecare zi.
Evitarea sau limitarea consumului de alcool
În cazul alcoolului, consumați-l cu moderație. Cu toate acestea, trebuie să vă consultați medicul în această privință (5)
Urmați o dietă sănătoasă pentru inimă
Toate obiceiurile alimentare bune recomandate pentru a proteja inima devin obligații în cazul insuficienței cardiace. Medicul și dieteticianul pot fi de mare ajutor în construirea unei diete personalizate, dar există principii generale care trebuie respectate în orice caz. Se recomandă o dietă sănătoasă care să pună accent pe o varietate de fructe și legume, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, carne de pasăre și pește, nuci și leguminoase și uleiuri vegetale non-tropicale. De asemenea, limitați grăsimile saturate, colesterolul, sodiul (sarea), carnea roșie, dulciurile și băuturile zaharoase.
Reduceți consumul de sare: aportul excesiv de sodiu favorizează retenția de lichide, obosind mușchiul cardiac. Prin urmare, restricția de sodiu este recomandată în insuficiența cardiacă pentru a preveni retenția de lichide. Sodiul trebuie totuși redus, dar nu eliminat total.
Dieta mediteraneană
Încă din anii 1950, studiul Seven Countries a arătat că mortalitatea prin boli cardiovasculare varia de la o cultură la alta și era corelată cu introducerea grăsimilor în alimentație și, ulterior, cu nivelul colesterolului seric. În special, dietele bogate în uleiuri vegetale, fructe, legume, pește, leguminoase și nuci au fost asociate cu un risc redus de boli cardiovasculare. În schimb, dietele bogate în zaharuri, carne roșie și carne procesată prezentau un risc mai mare de boli coronariene.
Dieta mediteraneană este un model nutrițional tipic culturii noastre și constă în principal din ulei de măsline, cereale, fructe proaspete sau uscate, legume, pește, o cantitate moderată de produse lactate și carne și multe condimente și mirodenii. S-a demonstrat că o aderență strictă la dieta mediteraneană este asociată cu o îmbunătățire a insuficienței cardiace, cu efecte benefice specifice ale legumelor, peștelui și uleiului de măsline asupra inimii decompensate.
Aderența la terapia medicală
Pacientul cu insuficiență cardiacă suferă adesea de numeroase alte boli și, prin urmare, este supus unor terapii complexe cu multe medicamente diferite care trebuie luate în fiecare zi.
Sfaturi utile pentru aderența la tratamentele medicale complexe:
- Este util să se înființeze un fel de calendar sau jurnal în care să figureze numele medicamentelor, orele de administrare și dozele. Se evită astfel eventualele confuzii și se supraveghează „stocurile”, aflând la timp când este necesar să se ceară medicului o nouă rețetă.
- Este foarte important să respectați timpii și dozele indicate de medic. Nu o faceți niciodată pe cont propriu, reducând sau crescând doza. Aceasta este o greșeală periculoasă care poate compromite controlul bolii.
- Contactul constant cu medicul curant este esențial. Medicul va stabili orice modificare a dozei sau a modului de administrare a medicamentelor, în funcție de simptome și de starea generală de sănătate.
Activitatea fizică zilnică
Este esențială menținerea unei bune funcții cardiace. Pentru cei care suferă de decompensare, mișcarea și exercițiile fizice trebuie gradate în funcție de starea generală, evitând efortul excesiv sau prelungit, dar în general au un efect benefic dovedit. Modalități excelente de a face mișcare fără riscuri: mersul pe jos într-un ritm alert, urcatul scărilor în loc de a lua liftul, grădinăritul. Pentru cei deja obișnuiți cu o viață activă, de asemenea, ciclismul sau înotul.
Este important să stabiliți un program de exerciții împreună cu medicul dumneavoastră. Poate fi util să se planifice activitatea fizică la aceeași oră în fiecare zi, astfel încât aceasta să devină o parte obișnuită a stilului de viață. Participarea la un program structurat de reabilitare (5) poate fi, de asemenea, luată în considerare, care poate include practici bine cunoscute și ușor de implementat, cum ar fi yoga. S-a demonstrat că yoga, printr-o serie de posturi solicitante din punct de vedere fizic și o respirație ritmică controlată, duce la o reducere a tensiunii arteriale sistemice, a ritmului cardiac, a nivelului de cortizol și a anumitor parametri inflamatori.